Dupa juniorat, prima oara am vazut-o pe Miki Buzarnescu jucand un meci oficial WTA abia in 2012, la BCR Ladies Open Romania. Atunci a picat in primul tur cu Brianti. N-o stiam pe italianca dar din simplul fapt ca isi atinsese varful de ranking (55) cu nici un an in urma, la 30 de ani impliniti, imi spunea ca e o adversara cu experienta pe tur, muncitoare, solida, fara sclipiri dar oportunista si cainoasa, asa cum sunt cam toate jucatoarele scoase de scoala italiana de tenis. Miki a aratat in acel meci ca este jucatoarea mai buna si mai talentata dar mai putin consistenta in joc si foarte vulnerabila mental. La orice greseala parca ar fi pierdut meciul, trimitea dincolo de fileu mesaje corporale atat de stravezii incat erau imediat exploatate de vicleana italianca. Primul set a fost castigat greu de Alberta, in cel de-al doilea insa Miki a jucat avantat, parca cineva ii furase creierul din cap si il ascunsese in boschetii de dincolo de gard. A fost ok, cred ca 6-2 sau 6-3 a fost scorul in set. Dar in decisiv creierul ei, cu toate frustrarile si angoasele, a revenit la locul lui si i-a pierdut meciul. Parca ii cazuse si mana, a facut o groaza de greseli cu forehandul care mi se pareau de neinteles. pentru ca in setul 2 vazusem ceva ce era greu de gasit la romance si la fete in general: o accelerare teribila si o incheietura foarte versatila, cu care imprima un spin surprinzator.
Am reintalnit-o peste un an sau doi, nu mai imi aduc bine aminte, tot in incinta Arenelor BNR. De data asta nu era pe teren ci impreuna cu tatal ei, venisera sa sustina o junioara de 9 sau 10 ani, prieteni de familie. Mihaela vazuta de aproape e foarte diferita de cea cu cautatura incruntata si cu falcile scrasninde pe care o vedem la televizor. Are trasaturi armonioase si o privire foarte limpede si sincera. Nu vorbeste mult dar i se simte focul din suflet. E foarte precauta in tot ce spune, trebuie sa ii fii realmente apropiat pentru a ajunge la sinceritatea ei de uz caznic si gospodaresc. Mai usor legi conversatia cu tatal ei, antrenorul si profesorul Buzarnescu. Omul este trecut prin multe si experienta contactelor cu mediul tenisistic romanesc si-a pus amprenta asupra lui, l-a amarat si i-a brazdat fata cu cute adanci. Cand iti relateaza istoricul accidentarilor Mihaelei si al usilor trantite in nasul lor de cei care aveau nu atat responsabilitatea cat mai ales RESURSELE sa ajute ca o junioara si apoi o jucatoare de perspectiva a Romaniei sa nu esueze, te ia efectiv groaza si te umple de revolta. Vezi cu ochii mintii toata multitudinea de bisericute insalubre, fetide, care isi gestioneaza smechereste doar interesele cele mai ignobile si meschine. Prima consecinta ar fi ca aceste fete care azi ne tin lipiti de televizoare si streamuri au crescut intr-un antagonism artificial, intretinut de anturajul lor, de la parinti si antrenori si mergand pana la 'proptelele' mai vremelnice sau mai durabile din Federatie. Parintii care devin antrenori si se ocupa de copiii lor mai indeaproape nu sunt vazuti cu ochi buni de 'casta' oficiala a antrenorilor. Adevarul este ca parintii care isi aduc copiii la tenis si raman in el si dupa U14 nu sunt saraci. Ba unii sunt chiar extrem de bogati, ceea ce insa uneori dauneaza grav motivatiei copilului si adolescentului. Un caz faimos este Patrick Ciorcila, fiul boss-ului de la Banca Transilvania, care si-a pus de ceva timp racheta in cui. Dar sunt si copii si tineri de MARE POTENTIAL al caror traseu a fost in trecut si este frant chiar si in zilele noastre pe traseu din lipsa de resurse. Si atunci intra in functiune cea mai concreta Lege a Junglei. Care e menita sa-ti asigure supravietuirea in pofida tuturor 'carnasierilor' care iti dau tarcoale. Care sunt acolo sa iti zambeasca prin fata si sa te exploateze, sa te sufoce, sa te zdrobeasca si finalmente sa te sfasie pe la spate.
Miki Buzarnescu este o Supravietuitoare. Cazul ei este un caz-scoala, care ar trebui inclus intr-un manual si distribuit gratuit tuturor parintilor care isi fac iluzii doar pentru ca au avut acces la SECVENTA GLAMOUR a Simonei, care pentru unii s-a nascut spontaneu din spuma marii, in vara lui 2013. Cine va avea CURAJUL sa sponsorizeze si sa-si asume distribuirea acestui "ghid de bune si rele practici in tenisul romanesc"!? Sa-l vedem!!!
Faptul ca Miki s-a dedicat studiului in cei 3 ani petrecuti pe drumurile clinicilor de specialitate si spitalelor este un alt fapt admirabil. Cand Razvan Sabau a parasit functia de antrenor de lot pentru a a se alatura staff-ului Simonei in postura de sparring, Miki a venit cu inima deschisa la Federatie pentru a pastori lotul national de junioare. Nu si-a abandonat studiile si nu a folosit 'scurtaturi' pentru a obtine atestate, diplome, titluri si alte cartoane care de multe ori ascund doar multa incompetenta si un imens tupeu. Cazuistica ei, pe baza careia si-a obtinut titlul de doctor in educatie fizica, se sprijina pe zeci si sute de fise intocmite cu scrupulozitate copiilor pe care i-a avut in lotul de studiu, a caror identitate este, desigur, anonimizata.
Din pacate, toate realizarile ei incontestabile nu sunt insotite de o grija mai atenta asupra imaginii pe care ea o livreaza publicului. Nimeni nu te cautioneaza - si cu atat mai putin ignorantii si rau intentionatii! - pentru iesirile vocale sau atitudinale in decor. Cred ca Miki, din prea multa frustrare acumulata departe de teren FIX in perioada presupus a fi cea mai rodnica pentru performanta, uita pur si simplu ca a ajuns pe scena cea mai importanta a tenisului profesionist, UNDE VIZIBILITATEA E MAXIMA SI TOTI OCHII SI URECHILE SUNT TINTITI CATRE TINE! Cineva inca trebuie sa-i readuca sistematic in atentie faptul ca exista microane ambientale in jurul terenului si fiecare cuvintel scapat printre buze te poate expune oprobiului public...care, sa recunoastem, exceleaza nu atat prin onorabilitate si decenta cat prin ipocrizie!
Dincolo de toate, tenisul pe care ni-l propune Mihaela este insa unul minunat, agresiv si inteligent. Tehnica ei ireprosabila se vadeste mai ales din cum gestioneaza vole-drive-ul, slice-ul si apropierea de fileu. Ieri cu Ostapenko a fost impecabila in majoritatea timpului. Cu un mental consolidat, Miki ne poate oferi in continuare mari satisfactii. Este una dintre jucatoarele la care varsta nu merita luata in discutie. Eyes on her balls, please!